Intr-o povestioară SF un om
fusese capturat de o civilizaţie ostilă şi era ţinut captiv într-o încăpere.
Era singur , iar hrana o primea printr-un sistem automat la ore fixe.Camera
avea toate utilităţile, era mobilată şi existau toate condiţiile să te simţi
bine, singurul inconvenient fiind acela al captivităţii. După câteva zile de
captivitate personajul se plictiseşte de celulă şi începe să caute soluţii de
evadare. Astfel prima idee care i-a venit a fost să se urce pe un scaun să vadă
pe fereastră locul în care este. În momentul în care a gândit asta, un braţ
robotizat a pătruns în încăpere şi a scos scaunul.După asta, personajul s-a
gândit să folosească în loc de scaun masa.La fel, braţul şi-a facut apariţia şi
a luat masa. Atunci el s-a gândit să folosească un cuţit să forţeze
încuietoarea de la uşă .
Braţul a intrat şi a luat cuţitul.
La această fază, omul
realizează că fiecare obiect cu care plănuieşte să facă ceva este luat de
braţul automatizat, si deci ar fi cazul să schimbe strategia. A început deci să
gândească fel şi fel de soluţii, însă mereu îi veneau în minte obiecte de care
s-ar putea ajuta şi toate sfârşeau prin a fi scoase din încăpere de braţul
robotizat. După ceva timp a rămas în încăpere doar el. Nici un obiect nu mai
era, ca să poată fi folosit. Situaţia părea fără ieşire când i-a venit o
idee... dacă s-ar folosii cumva de el însuşi ca să evadeze? În acel moment
braţul a intrat şi l-a scos afară.
Soluţia a fost să facă ceva cu
el însuşi. Să se întrebuinţeze.
Din aceasta povestioara
putem face o paralela cu actualitatea. E amuzant cum noi încercăm după tiparul
descris mai sus să ne folosim de obiectele din jur pentru a ne elibera pe noi,
dar nu ne vine ideea să ne folosim chiar pe noi înşine. Ca şi în povestioară,
sistemul încearcă să ne asigure toate condiţiile să nu ne simţim captivi.
Dacă vom cădea în această
plasă, nu vom mai încerca să scăpăm. Apoi dacă într-o bună zi vom descoperi că
suntem de fapt captivii unui sistem şi astfel privaţi de libertate, în
încercarea de a ne elibera încercăm să folosim tot ce avem la îndemână, uitând
că toate uneltele pe care le putem găsi în jur ne-au fost date tot de sistem,
deci fie sunt inutilizabile, fie sunt controlate de sistem, fie ne pot fi
luate. Este ca şi cum un puşcăriaş încearcă să scape folosind uneltele pe
care i le oferă închisoarea.
Desigur că închisoarea îi va
pune la dispoziţie doar uneltele pe care nu le poate folosi în acest scop sau i
le poate lua oricând. Acum nu zic că sunt cazuri de evadări spectaculoase în
care personajele au folosit uneltele pe care le-au găsit împrejur, dar şi
noi putem vedea destule exemple de oameni care trăiesc înafara sistemului, deci
au evadat din el.
Morala ar fi să nu vă bazaţi prea tare pe uneltele care le aveţi la îndemână căci ele sunt controlate de sistem.
Morala ar fi să nu vă bazaţi prea tare pe uneltele care le aveţi la îndemână căci ele sunt controlate de sistem.
Comments
Post a Comment