Nu există niciun eșec atâta timp cât încă încerci


A părăsi de bună voie ceea ce te face un om fericit înseamnă să renunți, să arunci la gunoi ce ți sa dat ca și cum niciodată nu s-ar fi întâmplat. Când ai oportunități și uși îți sunt deschise nu le închide, acestea au fost deschise dintr-un anumit motiv. Gandeștete că ești într-un hol, iar Cel de Sus îți spune ”mergi pe acest hol, vei întâni obstacole, dar și ajutoare, tot ce trebuie să faci e să te ridici” iar tu îi calci cuvintele și te întorci din drum, mergi înapoi dar nu știi ce te așteaptă.

A renunța la ceva, cineva sau viață nu te face nici un om mai puternic dar nici om, ești doar un laș datorită faptului că încetezi să lupți, preferi să începi alte lucruri sau să te descotorosești decât să termini ce ai început. A fi om e un dar, a știi să prețuiești acest dar ești demn de respect. Oamenii cei mai fericiți sunt cei care au lucrat doar la un lucru și au investit timp și suflet într-un singur loc. Cei nefericiți sunt acei care își investesc energia într-o multitudine de locuri, persoane și acțiuni și de obicei nu se aleg cu nimic.

”Alergi după doi iepuri și nu prinzi niciunul” cea mai bună zicală pe care o știu, energia și concentrarea ta nu pot sta în doua locuri la fel de intens, te hotărăști sau vei pierde.

Mai sunt și oameni care abandonează fără un motiv întemeiat, renunță la cineva sau ceva doar pentru o simplă greșeală sau una mai complicată, fără acordul ambelor părți (nu-s la tribunal știu) și e greu să încerci, să nu-ți fie recunoscută truda ca mai apoi să ți se trântească în față ”renunț”.

Am întalnit multe femei devastate fizic, psihic și social de un abandon, femei cu privirea pironită în hău, cu fața boțită, schimonosită de plâns și durere, năucite de ceea ce li s-a întamplat, țintuite la pământ, cu un nod în gât la fiecare lacrimă prelinsă pe obraz… Însă, am întalnit și bărbați cât muntele plângând precum copiii, cu inima frântă, marcați de disperarea abandonului, căzând în genunchi de durere, zdrobiți de suferință…

Eșecul este și va fii scuza de care vor atârna oamenii slabi, toți fugim de suferință și chin, puțini sunt cei ce rămân în picioare și strigă ”eu încerc, nu renunț” !


Comments