Cateodata disonanta cognitiva, altadata numita contradictie, suna atat de tare incat te da jos de pe scaun. Daca insa esti un robot in aceasta minunata lume a realitatii sintetice, te ridici, zambesti si continui. NSA este cea mai teribila agentie de spionaj din cate au existat in aceasta lume. Daca traversezi strada pentru ati cumpara un suc intr-o dupa amiaza de marti in iulie... ei stiu. Stiu si daca stai la coada si-ti bei sucul sau daca te muti la singura masa libera din magazin. Stiu si daca lingi spuma din varful paharului cu limba sau daca o iei cu paiul si apoi o lingi. Stiu daca iti pastrezi bonul sau il lasi la casa de marcat. Stiu daca porti pantofi sau adidasi. Iti stiu si marca chilotilor. Iti stiu numele cremei de ras si cu ce container a venit.
Dar aceasta agentie, cu toata vasta sa putere si cu banii ei... nu-si poate urmari pe unul de-ai lor. O persoana care vine la lucru in fiecare zi. Un om care a inventat o poveste despre cum ca are nevoie de un tratament in Hong Kong pentru epilepsie si apoi a fugit din tara. Iar acum nu il mai gasesc. Nu-l mai gasesc in Hong Kong, unde da un interviu cu Glenn Greenwald de la "The Guardian". Nu gasesc acea "casa sigura" sau acel "hotel" unde sta.
NU. Nu-l gasesc si nici nu-i pot asculta convorbirile in timp ce este in Hong Kong. Nu isi pot da seama daca a rezervat un zbor spre Rusia. Nu-l pot ridica de la aeroport inainte de a ajunge in Rusia. Este mult prea dificil.
Acest om, acest angajat, umbla cu 4 laptopuri care contin parolele tuturor secretelor de spionaj din universul cunoscut. Nu pot localiza aceste laptopuri. Nu pot intra in ele sa vada ce este pe acolo. Nu pot accesa datele.
Cele mai stralucite minti tehnice ale acestei generatii care pot localiza un laptop in Mongolia in mijlocul unui uragan nu pot acum gasi aceste laptopuri care circula prin mijlocul Hong Kong-ului.
Inainte ca acest om, Snowden, acest angajat, sa plece din Hawaii, a putut accesa informatiile intregii retele de spionaj. Da. A putut folosi un flash USB. Sa dus la munca cu o memorie USB, a introdus-o si a luat totul. A furat destul cat sa "darame toata reteaua de spionaj USA intr0o singura dupa amiaza." Nu doar atat, dar oricine care lucra la aceasta super-agentie ca si analist sau supervizor ar fi putut face la fel. De aceea geniile NSA cu un IQ de peste 180 au decis acum, in mijlocul scandalului Snowden ca au nevoie de "reguli si proceduri mai stricte" pentru angajatii lor.
Mda...
Pana acum nu au realizat ca trebuiesc create cateva reguli de securitate interna. Aceasta este, va reamintesc, cea mai secreta agentie de spionaj din lume. Cea mai bogata agentie de spionaj.Cea mai desteapta agentie de spionaj. Cumva, in decursul anilor, au omis acest colt al propriei securitati. Au lasat o usa deschisa pentru ca oricare din analisti sai sa poata fura tot. Sa ia tot si sa le strecoare pe cateva laptopuri. Dar acum, da... acum, ca au aflat de aceasta vulnerabilitate, se vor face corectiile necesare. Sigur ca da.
Iar reporterii de elita ai mass-mediei USA nu gasesc nimic in neregula cu asta. Si un copil destept din clasa a 6-a ar demonstra intr-un minut ca asta este doar o fabricatie. Insa reporterii cu mare experienta nu au nici cea mai mica idee. Niste analisti si oameni de stiri avertizau ca Ed Snowden, umbland cu aceste 4 laptopuri este o tinta usoara pentru spionii chinezi sau rusi care ar avea astfel acces la datele de pe acele calculatoare. Spionii ar putea sa le sparga. Dar NSA nu poate. NU! NSA nu poate afla nici ce are Snowden acum. Pot doar specula.
Este sarada dupa sarada.
Toata afacerea Snowden este doar o operatiune. Este genul de operatiune care tine pentru ca oamenii sunt pregatiti sa creada orice. Aceasta stricta, puternica, bogata si desteapta agentie nu-si poate localiza proprii angajati.
Desi este specializata in urmarire, nu-i poate gasi. Desi este specializata in securitate, nu-si poate proteja propriile informatii de proprii angajati. Daca chiar crezi asta, atunci afla ca am de vanzare spatii in centrul gaurii negre din Calea Lactee.
De fapt Snowden este un fost agent CIA care inca mai lucreaza pentru CIA. Nu a furat nimic, ci i s-au dat informatiile despre NSA de catre CIA. CIA vrea sa dea o lovitura NSA. Se numeste un razboi intern de gazon. Se desfasoara inca de la crearea acestor agentii. De exemplu... banii.
"Wired Magazine", numarul din iunie 2013. James Bamford, autor a trei carti despre NSA, spune: “In aprilie, in cererea pentru bugetul de pe 2014, Pentagonul care coordoneaza NSA, cere Congresului 4,7 miliarde USD pentru dezvoltarea operatiunilor cibernetice. Cu un miliard mai mult decat in alocarile din 2013. In acelasi timp bugetele CIA si ale altor agentii au fost taiate cu aceeasi suma, 4,4 miliarde USD. O parte din aceasta suma se duce la NSA pentru crearea a 13 unitati de atac cibernetic." Adica bani pentru spionaj. Mult mai multi pentru NSA, mult mai putini pentru CIA. Un razboi de gazon.
Dar sa ne concentram asupra povestii vanduta presei, publicului si politicienilor ca si acoperire. Avem reporteri la "The Washington Post" si la "The Guardian". Il avem pe Julian Assange, seful de la Wikileaks. Toti comunica cu Snowden. NSA nu ii poate spiona, nu-i asa? Nu le poate asculta convorbirile, citi emailurile sau notele. La fel cum au facut cu spargerea calculatoarelor lui Sharyl Attkisson, reporterul investigativ al CBS. NSA nu poate proceda acum la fel ca sa-l gaseasca pe Snowden. Cumva nu se descurca.
NSA poate intra ca o sabie prin unt topit in computerul parolat al oricarei persoane din lume. Dar Assange, "The Post", "The Guardian" si Snowden trebuie sa aiba parole super speciale. Au aceste parole prin trimiterea unui plic stampilat autoadresat cu o moneda de 25 centi si un carton de cutie de cereale de la "Razboinicul Singuratic". Aceste parole sunt incarcate cu nori atomici care acopera mintile oamenilor ca sa nu spioneze sa sa vada. Sunt imortali si invulnerabili.
NSA poate spiona pe oricine din lume dar nu si pe "The Post", "The Guardian" sau Assange. Iar daca Snowden ajunge in Ecuador, si acesta va fi un mister insurmontabil. "Nu stim unde este. A disparut. Ecuador are un scut romulan protector. Tehnologia lor de ascundere este prea avansata."
Poate va mai amintiti ca la inceputul acestui scandal, Snowden spunea ca putea spiona pe oricine din USA, inclusiv un judecator federal sau chiar pe presedinte, daca le-ar fi stiut adresele de email. Dar ce sa vezi, capacitatile combinate ale NSA nu-l pot spiona acum pe Snowden. Presupun ca nu ii au adresa de email. Snowden nu este singurul copil destept in calculatoare din tara. Cred ca sunt minim un milion de persoane care pot sparge adrese de email si care scapa de NSA. Nu-i asa? Ce avem aici nu sunt decat contradictii dupa contradictii cladite pe minciuni.
Iar in mijlocul a tot, avem o multime de oameni care zic: "Nu privi prea aproape. Snowden este un erou care a expus NSA si asta este minunat." Altii spun: "Snowden este un tradator si ar trebui sa fie judecat pentru tradare si ucis. Asta e tot ce trebuie sa stii."
Adevarul?
Adevarul este prima victima intr-un razboi.
Dar in industria spionajului, adevarul nu este niciodata prezent.
Aceasta este cerinta principala a spionajului.
"Fiule, daca crezi ca ai fost mintit inainte, inca nu ai nici o idee. O sa-ti spunem sa faci niste lucruri care or sa te ameteasca. Acesta este jocul in care suntem. O sa te facem sa spui minciuni si in somn."
Acestia sunt oamenii care sunt si crezuti de public.
Este un lucru minunat.
Chiar este.
Povestile sunt facute cu zahar, iar publicul, presa si oamenii le inghit.
Si cer si mai mult.
Dar aceasta agentie, cu toata vasta sa putere si cu banii ei... nu-si poate urmari pe unul de-ai lor. O persoana care vine la lucru in fiecare zi. Un om care a inventat o poveste despre cum ca are nevoie de un tratament in Hong Kong pentru epilepsie si apoi a fugit din tara. Iar acum nu il mai gasesc. Nu-l mai gasesc in Hong Kong, unde da un interviu cu Glenn Greenwald de la "The Guardian". Nu gasesc acea "casa sigura" sau acel "hotel" unde sta.
NU. Nu-l gasesc si nici nu-i pot asculta convorbirile in timp ce este in Hong Kong. Nu isi pot da seama daca a rezervat un zbor spre Rusia. Nu-l pot ridica de la aeroport inainte de a ajunge in Rusia. Este mult prea dificil.
Acest om, acest angajat, umbla cu 4 laptopuri care contin parolele tuturor secretelor de spionaj din universul cunoscut. Nu pot localiza aceste laptopuri. Nu pot intra in ele sa vada ce este pe acolo. Nu pot accesa datele.
Cele mai stralucite minti tehnice ale acestei generatii care pot localiza un laptop in Mongolia in mijlocul unui uragan nu pot acum gasi aceste laptopuri care circula prin mijlocul Hong Kong-ului.
Inainte ca acest om, Snowden, acest angajat, sa plece din Hawaii, a putut accesa informatiile intregii retele de spionaj. Da. A putut folosi un flash USB. Sa dus la munca cu o memorie USB, a introdus-o si a luat totul. A furat destul cat sa "darame toata reteaua de spionaj USA intr0o singura dupa amiaza." Nu doar atat, dar oricine care lucra la aceasta super-agentie ca si analist sau supervizor ar fi putut face la fel. De aceea geniile NSA cu un IQ de peste 180 au decis acum, in mijlocul scandalului Snowden ca au nevoie de "reguli si proceduri mai stricte" pentru angajatii lor.
Mda...
Pana acum nu au realizat ca trebuiesc create cateva reguli de securitate interna. Aceasta este, va reamintesc, cea mai secreta agentie de spionaj din lume. Cea mai bogata agentie de spionaj.Cea mai desteapta agentie de spionaj. Cumva, in decursul anilor, au omis acest colt al propriei securitati. Au lasat o usa deschisa pentru ca oricare din analisti sai sa poata fura tot. Sa ia tot si sa le strecoare pe cateva laptopuri. Dar acum, da... acum, ca au aflat de aceasta vulnerabilitate, se vor face corectiile necesare. Sigur ca da.
Iar reporterii de elita ai mass-mediei USA nu gasesc nimic in neregula cu asta. Si un copil destept din clasa a 6-a ar demonstra intr-un minut ca asta este doar o fabricatie. Insa reporterii cu mare experienta nu au nici cea mai mica idee. Niste analisti si oameni de stiri avertizau ca Ed Snowden, umbland cu aceste 4 laptopuri este o tinta usoara pentru spionii chinezi sau rusi care ar avea astfel acces la datele de pe acele calculatoare. Spionii ar putea sa le sparga. Dar NSA nu poate. NU! NSA nu poate afla nici ce are Snowden acum. Pot doar specula.
Este sarada dupa sarada.
Toata afacerea Snowden este doar o operatiune. Este genul de operatiune care tine pentru ca oamenii sunt pregatiti sa creada orice. Aceasta stricta, puternica, bogata si desteapta agentie nu-si poate localiza proprii angajati.
Desi este specializata in urmarire, nu-i poate gasi. Desi este specializata in securitate, nu-si poate proteja propriile informatii de proprii angajati. Daca chiar crezi asta, atunci afla ca am de vanzare spatii in centrul gaurii negre din Calea Lactee.
De fapt Snowden este un fost agent CIA care inca mai lucreaza pentru CIA. Nu a furat nimic, ci i s-au dat informatiile despre NSA de catre CIA. CIA vrea sa dea o lovitura NSA. Se numeste un razboi intern de gazon. Se desfasoara inca de la crearea acestor agentii. De exemplu... banii.
"Wired Magazine", numarul din iunie 2013. James Bamford, autor a trei carti despre NSA, spune: “In aprilie, in cererea pentru bugetul de pe 2014, Pentagonul care coordoneaza NSA, cere Congresului 4,7 miliarde USD pentru dezvoltarea operatiunilor cibernetice. Cu un miliard mai mult decat in alocarile din 2013. In acelasi timp bugetele CIA si ale altor agentii au fost taiate cu aceeasi suma, 4,4 miliarde USD. O parte din aceasta suma se duce la NSA pentru crearea a 13 unitati de atac cibernetic." Adica bani pentru spionaj. Mult mai multi pentru NSA, mult mai putini pentru CIA. Un razboi de gazon.
Dar sa ne concentram asupra povestii vanduta presei, publicului si politicienilor ca si acoperire. Avem reporteri la "The Washington Post" si la "The Guardian". Il avem pe Julian Assange, seful de la Wikileaks. Toti comunica cu Snowden. NSA nu ii poate spiona, nu-i asa? Nu le poate asculta convorbirile, citi emailurile sau notele. La fel cum au facut cu spargerea calculatoarelor lui Sharyl Attkisson, reporterul investigativ al CBS. NSA nu poate proceda acum la fel ca sa-l gaseasca pe Snowden. Cumva nu se descurca.
NSA poate intra ca o sabie prin unt topit in computerul parolat al oricarei persoane din lume. Dar Assange, "The Post", "The Guardian" si Snowden trebuie sa aiba parole super speciale. Au aceste parole prin trimiterea unui plic stampilat autoadresat cu o moneda de 25 centi si un carton de cutie de cereale de la "Razboinicul Singuratic". Aceste parole sunt incarcate cu nori atomici care acopera mintile oamenilor ca sa nu spioneze sa sa vada. Sunt imortali si invulnerabili.
NSA poate spiona pe oricine din lume dar nu si pe "The Post", "The Guardian" sau Assange. Iar daca Snowden ajunge in Ecuador, si acesta va fi un mister insurmontabil. "Nu stim unde este. A disparut. Ecuador are un scut romulan protector. Tehnologia lor de ascundere este prea avansata."
Poate va mai amintiti ca la inceputul acestui scandal, Snowden spunea ca putea spiona pe oricine din USA, inclusiv un judecator federal sau chiar pe presedinte, daca le-ar fi stiut adresele de email. Dar ce sa vezi, capacitatile combinate ale NSA nu-l pot spiona acum pe Snowden. Presupun ca nu ii au adresa de email. Snowden nu este singurul copil destept in calculatoare din tara. Cred ca sunt minim un milion de persoane care pot sparge adrese de email si care scapa de NSA. Nu-i asa? Ce avem aici nu sunt decat contradictii dupa contradictii cladite pe minciuni.
Iar in mijlocul a tot, avem o multime de oameni care zic: "Nu privi prea aproape. Snowden este un erou care a expus NSA si asta este minunat." Altii spun: "Snowden este un tradator si ar trebui sa fie judecat pentru tradare si ucis. Asta e tot ce trebuie sa stii."
Adevarul?
Adevarul este prima victima intr-un razboi.
Dar in industria spionajului, adevarul nu este niciodata prezent.
Aceasta este cerinta principala a spionajului.
"Fiule, daca crezi ca ai fost mintit inainte, inca nu ai nici o idee. O sa-ti spunem sa faci niste lucruri care or sa te ameteasca. Acesta este jocul in care suntem. O sa te facem sa spui minciuni si in somn."
Acestia sunt oamenii care sunt si crezuti de public.
Este un lucru minunat.
Chiar este.
Povestile sunt facute cu zahar, iar publicul, presa si oamenii le inghit.
Si cer si mai mult.
Comments
Post a Comment