20 August 2013

Criza este necesara, absolut necesara.

Viata fara putin circ, n-are nici sare, nici piper : iar prostimea trebuie distrata. Cu circ, desigur! Si care circ e mai apetisant decat ala in chiar tu esti personajul principal ? Adica bufonul, de care rad toti. Cam in aceasta situatie este statul astazi. Dar si politicienii sai.
Trebuie insa sa admitem ca pentru ca circul sa functioneze tara te vrea prost.

Scoala a devenit un soi de parodie sinistra, decat ceea ce ar trebui sa fie. Nu mai are nimic de-a face cu eudcatia, ci in cel mai fericit caz e un soi de regurgitare a unor informatii care si ele sunt in mare parte false si nefolositoare. Prin urmare, calitatea invatamantului scade cu fiecare generatie si nu ma mir ca traim intr-o societate imbecila : prostia este extrem de profitabila.

Cum indobitocesti noile generatii? Simplu: la scoala nu ii inveti CUM sa gandeasca, ci ii inveti CE sa gandeasca. Adica le inoculezi un set de clisee, tipare de gandire, conceptii si/sau convingeri cu care sa jongleze toata viata lor, fara a fi nevoiti sa faca efortul gandirii, ajungandu-se in situatia de a nu avea habar cum sa gandeasca.



Mai grav este ca dresajul functioneaza, pentru un timp insa si pentru foarte multi oameni inteligenti. Personal, am intalnit oameni foarte inteligenti, dar care erau in transa si foloseau cliseele cu care e indoctrinata turma, doar pentru ca pur si simplu nu ii invatase nimeni cum sa gandeasca. Nu m-a lasat inima sa-i las in durerea lor si sa nu-i invat sa-si foloseasca neuronu', ca prea erau baieti destepti. O data ce si-au deschis ochii si au invatat sa gandeasca, mai departe se descurca singuri si nu-i mai vinde si-i cumpara nimeni.
Insa totusi, nu poti trece prin viata fara ca macar sa-ti pui cateva intrebari cum ar fi: De ce fiecarei generatii i se spune ca este generatia de sacrificiu. Pentru ce naiba ne sacrificam? Sau si mai corect Cine ne sacrifica? Ce naiba, chiar suntem niste animale pe care le cresti pentru ca apoi sa-i sacrifici? Mie mi se pare ca da. In afara de perioada de boom economic de dupa razboaiele mondiale, pana prin anii '80, totate generatiile au fost "de sacrifici ". Si de data asta, e tot la fel, generatiile de absolventi de astazi vor fi de sacrificiu, asa cum li s-a spus si parintilor mei anterior dar si celor de varsta mea nu cu mult timp in urma...
Foarte multi dintre absolventii de astazi nu doar ca sunt someri sau angajati in joburi sub calificarea lor, insa creste si nepotrivirea dintre educatia obtinuta si joburile pe care le pot gasi.
Societatea umana devine astfel una imbecila, prin urmare, e guvernata ca in bancurile cu prosti, dupa regula de aur: "nu-i adevarat ce vedeti, ci e adevarat ce va spunem noi!" sau "nu gandii ca obosesti".
Chestia asta face foarte mare sens: o adunatura de imbecili , care nu vad sau inteleg ce se intampla in jurul lor, dar vor vedea numai daca... le arati tu! Astfel se ajunge in situatiile hilare, in care o tine de coarne si zice ca-i ciuta, pentru ca e mult prea prost sa inteleaga ce se intampla in jurul lui.
Regula de aur a guvernarii imbecililor, functioneaza perfect, propaganda dreseaza cu succes turma de vite incaltate. Asa s-au incetatenit o gramada de mituri si minciuni, in mintile celor incapabili sa gandeasca singuri (adica mult prea-marea majoritate).
Este destul de dificil astazi sa gasesti un om cu cu mintea limpede (specie rara, intr-o mare de vite incaltate). Oameni care chiar merita urmariti, ca gandesc critic si argumenteaza foarte clar si rational. Oameni precum Ilie Serbanescu de exemplu, dar mai sunt si altii.
Faptul ca traim intr-o societate imbecila, pentru multi nu-i o noutate. Problema e ca societatea devine din ce in ce mai imbecila. Nivelul presei si al mass-mediei confirma prin subiectele abordate, discutate si promovate, faptul ca nivelul inteligentei din tarile vestice, e in scadere. Un studiu recent, spune ca inteligenta medie in tarile din vest a scazut cu 14 puncte din era Victoriana incoace (1837-1901). In aceste conditi nu este de mirare ca gradul de intelegere si chiar de percepere a fenomenelor sociale s-a redus dramatic. Ca societate suntem aproape de nivelul de zombie in care chiar daca ajungi sa constientizezi ca nu iti merge bine, nu stii de ce ai ajuns in halul asta. Se da astfel vina pe politicieni, pe criza, pe orice altcineva sau altceva decat pe noi insine. Criza oamenii au facut-o, nu a picat din cer. Politicienii noi i-am ales, nici ei nu au picat din cer.
Iata-ne asadar intr-un cerc vicios: nu putem gandi pentru ca nu am fost invatati cum, ceea ce conduce la faptul ca nu ne vom putea alege politicienii care ar trebui si nici sa facem ce ar trebui in viata.
Cand omul nu mai poate iesi din raul pe care singur si la facut, intervine natura (sau Dumnezeu) si il baga intr-o criza de nu se mai vede.
Criza este necesara, absolut necesara. Cu cat este mai mare cu atat mai multi oameni o sa inceapa sa-si puna intrebari despre societate, despre invatamant, despre politica si nu in ultimul rand (de fapt in primul rand)… dspre ei.
Sper, din toata inima, ca aceasta criza sa fie cat mai mare posibil !!!

No comments:

Post a Comment