08 June 2013

Psihologia torturii

Tortura, fie ea fizica, psihologica sau ambele, depinde de relațiile complicate interpersonale dintrevictime si agresori, care se cunosc sau nu se cunosc intre ei. Tortura implica, de asemenea,procese profund personale între subiecti. Aceste relații interactioneaza psihologic printr-o suma deprocese, caracterizate printr-o anumita dinamica si stau la baza psihologiei torturii.



In ultimii 50 de ani, cercetatorii au constatat ca foarte multi oameni pot fi incurajati sa-i tortureze intr-un mod activ pe ceilalti.

Cand tortura isi face loc in societate, tortionarii au un moral ridicat intrucat cred ca natiunea se afla in pericol si ca ei, aflandu-se in prima linie, trebuie s-0 protejeze. prin orice metode.  Tortionarii executa ordinele fara a-si face vreun proces de constiinta considerand ca ceilalti cetateni le vor fi recunoscatori pentru faptele savarsite in numele tarii!!!

Increderea in eficacitatea torturii se bazeaza pe teoria comportamentului uman.

Etapele mentalitatii tortionarului:

1. Incurajarea oficiala: subalternul, pentru a nu-si pierde statutul ori respectul in fata sefului, isi manifesta dorinta (din teama) de a fi vazut ca “un om bun” ori ca un “bun cetatean” ori ca “un bun subordonat” – supunere neconditionata fata de autoritate.

2. Incurajarea de la egal la egal: apreciaza ca tortura este necesara sau meritata, o accepta cu usurinta si se conformeaza grupului din care face parte.

3. Dezumanizarea: percepe victimele ca pe niste obiecte experimentale, vinovate de ceva anume iar exteriorizarea durerii acesteia nu reprezinta altceva decat un alt test prin care doreste sa constate personal modul in care “opera” sa afecteaza victima. Paradoxal, suferinta victimei stimuleaza tortionarul in a aplica metode si mai brutale, mintea sa transformandu-se intr-un germene creativ de durere.

4. Dezinhibitie: presiunile socio-culturale și situationale pot provoca torționarii să sufere o diminuare a inhibițiilor morale și ca rezultat, tortura devine o practica normala, admisa de lege, personalizata si constientizata.

5. Organizațional: ca multe alte proceduri, tortura poate deveni deseori parte a normeloracceptabile pe plan intern intr-o institutie si, în anumite condiții, utilizarea frecventa si perpetuarea ei de-a lungul timpului va fi perceputa gresit de personalul angajat. Dupa o vreme se vor ridica voci din interior care vor recomanda justificat tortura pe scara larga, in alte institutii ale statului.  Acele persoane vor gasi intotdeauna argumente suficiente pentru a-si convinge superiorii!

Este binecunoscut incidentul de la inchisoarea Abu Ghraib in care ofiterul tortionar Charles GranerJr., a exemplificat (printre altele) atunci cand a fost raportat: “Creștinul din mine spunea că e greșit ceea ce fac, dar ofițerul din mine imi spunea: Imi place sa privesc un adult cum face pipi pe el din cauza torturii”.

Cercetatorii si psihologii au remarcat ca tortionarii se rup complet de realitate, negandu-si propria personalitate, se dedubleaza, putand sa faca fata unor cruzumi inimaginabile. Brutalitatea torturilor creste de la o zi la alta intrucat el experimenteaza mereu alte forme de durere. Printre ei descoperim atat psihopati cat si persoane familiste convinse si blande in mediul privat.

No comments:

Post a Comment